Voi fi acolo de Kyung-sook Shin

Kyung-sook Shin spunea despre Voi fi acolo ca isi doreste ca romanul ei „sa fie privit mai degraba ca o carte cu o nota optimista, si nu ca una incarcata de pesimism, si sa fie citit mai degraba ca o poveste de iubire decat ca o poveste trista”. Am incercat sa privesc romanul prin ochii ei, dar adevarul e ca ultimele cateva pagini m-au prins cu ochii in lacrimi.

Nu stiu daca as putea sa spun despre romanul lui Kyung-sook Shin ca are o nota trista, pentru ca pana la urma viata este despre lucruri bune si rele. Nu am intalnit pana acum un om caruia sa i se intample doar lucruri bune, la fel cum n-am intalnit pe nimeni caruia sa i se intample doar lucruri rele.

Debutand cu un telefon primit de Yun de la fostul ei prieten Myeong-seo, romanul este o rememorare a anilor studentiei. Amintirile redeschid rani care inca nu s-au vindecat, iar la final eu am ramas cu senzatia ca un singur personaj al cartii va fi intr-adevar mereu acolo – Yun.

Parca toate drumurile duc la Yun, ea fiind personajul care reuseste sa le tina pe toate celelalte impreuna. Ea este mereu acolo pentru Mi-ru, Dan si Myeong-seo insa intrebarea este: vor face si ei acelasi lucru pentru ea?

Prinsi intre framantarile specifice varstei si contextul social in care se afla Coreea de Sud a anilor 1980, celelalte personaje traiesc si ele propriile drame. Ce-mi place cel mai mult la romanul Voi fi acolo e ca aflam despre fiecare drama pe parcurs, fiecare fiind destul de greu de intuit.

Aproape la fel de mult imi place si felul in care e construita povestea de iubire. Asiaticii au un mod mai discret de a-si manifesta dragostea, iar asta este unul dintre motivele pentru care admir cultura lor. Nu e ca si cum m-as considera vreo romantica incurabila, insa am simtit mereu ca anumite manifestari de iubire trebuie tinute departe de ochii lumii.

Povestea de dragoste dintre Yun si Myeong-seo nu exceleaza in gesturi romantice, ci mai degraba in simpla idee ca celalalt va fi mereu acolo. In cele din urma totul pare sa se invarta in jurul titlului Voi fi acolo, care recunosc ca mi se pare o alegere foarte potrivita.

As indrazni sa fac o paralela cu o alta forma de manifestare artistica, si anume muzica. Prietenia celor patru personaje (Yun, Myeong-seo, Dan si Mi-ru) ma duce un pic cu gandul la povestea din videoclipul piesei I need u de la BTS.

Mi se pare interesant ca prietenia este cam singurul lucru care-i face cu adevarat fericiti, chiar daca in spatele fericirii de a fi impreuna se ascund povesti pe care nici chiar prietenii lor nu le cunosc.

Prea multe detalii despre subiectul cartii n-as vrea sa va dezvalui, insa am sa punctez cateva aspecte cheie: moartea prematura a mamei lui Yun, relatia foarte apropiata cu profesorul ei de literatura, fiorul primei iubiri, protestele generatiei din care ea insasi face parte, dar si prietenia privita ca un refugiu.

Nu stiu daca v-am convins sau nu sa cititi cartea, insa mie romanul Voi fi acolo mi-a deschis apetitul pentru opera lui Kyung-sook Shin. Urmatoarea oprire mi-as dori sa fie Te rog, ai grija de mama, unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei sud-coreene.

La final va las cu citatul meu preferat din carte. Daca totusi n-ati citit cartea si vreti sa faceti asta, poate ca ar fi mai bine sa sariti peste citat.

„Am intors jurnalul sa-l pun inapoi in coperta lui si m-am oprit. Era ceva scris pe spatele lui. Mi-am indreptat spatele si am citit: Intr-o buna zi vreau sa imbatranesc cu Jeong Yun. Era scrisul lui. (…) Am pus jurnalul inapoi in coperta lui, l-am asezat pe masa si am ramas absenta la birou pana cand a fost invaluit cu totul in razele soarelui. (…) Apoi am scris in continuarea propozitiei pe care o descoperisem in jurnalul lui cafeniu abia dupa opt ani: Voi fi acolo”.

Voi fi acolo de Kyung-sook Shin

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *