Dacă tot e 1 mai astăzi și am început săptămâna cu gândul la un road trip, m-am gândit că ar fi momentul oportun să vă povestesc despre cum a fost un weekend petrecut în Bacău, toamna trecută.

Inițial pornisem cu gândul că poate ajung și în Iași, că doar între cele două orașe nu-i o distanță chiar așa de mare. Îmi pregătisem de multă vreme o listă cu obiectivele pe care voiam neapărat să le văd în Bacău și Iași, așa cum fac de altfel de fiecare dată când plănuiesc un astfel de road trip. Lista mea era destul de lungă și aveam și câteva locuri în care plănuiam să opresc pe drum, așa că în cele din urmă mi-am dat seama că nu-mi ajunge un weekend să vizitez tot ce-i de vizitat. 🙂

În cele din urmă mi-am dat desigur seama că un weekend nu-i de ajuns nici măcar pentru toate locurile pe care voiam eu să le vizitez în județul Bacău, dar ajungem și acolo.

Am ajuns în Bacău sâmbătă seara, undeva pe la ora 20 sau 21. Asta pentru că pe drum am oprit la Tescani să văd conacul lui George Enescu, la Comănești să vizitez palatul și parcul lui Ghica, dar și la Târgu Ocna să mă aventurez la o plimbare prin Salină.

Din salină n-am nici măcar o poză pe care să o pot posta. Am tot încercat să fac câteva poze clare și am eșuat lamentabil, așa că până la urmă mi-am pierdut răbdarea și am decis să mă bucur de experiență.

A fost pentru prima oară când intram într-o mină, și încă mă mir că nu am avut un atac de claustrofobie în drum spre galerie sau chiar în mijlocul ei. Probabil pentru că nu eram singură și am avut pe cine să țin de vorbă în autobuzul care duce spre salină. Cred că am făcut vreo 5-10 minute până în galerie, oricum la un moment dat mi se părea că nu mai ajungem și că timpul se scurge mai greu ca niciodată.

Când am ajuns în sfârșit în salină mi-am mai revenit un pic, iar cea mai faină senzație de acolo trebuie să recunosc că a fost cea de aer proaspăt. Chiar mi se pare că am simțit diferența dintre aerul de afară și cel din salină, dar sper să nu fi fost de vină efectul Placebo.

Galeria care se poate vizita nu e mare, însă e o experiență interesantă să pe plimbi prin salină și mă bucur că mi-am făcut curajul să intru. Desigur, în momentul în care m-am urcat în autobuz n-am știut că o să urmeze un drum de 10 minute până să ajungem în galerie, însă până la urmă asta a fost spre binele meu.

Și dacă aerul proaspăt a fost cea mai faină senzație din salină, cea mai neplăcută a fost sunetul unui explozibil dintr-o altă galerie. Partea și mai frumoasă e că l-am auzit fix când ieșeam din galeria care se poate vizita, și cred că vă dați seama cam cum am avut inima până când am ieșit afară și am văzut în sfârșit lumina soarelui.

Una peste alta, în salină m-am plimbat un pic și am închiriat o mașinuță cu care am dat câteva ture. Nu-i genul de loc în care să poți petrece câteva ore, sau poate nu pentru mine, dar tot nu-mi pare rău că am mers și că pot să spun că am făcut-o și pe asta.

La Comănești am vizitat parcul lui Ghica, și-am văzut palatul pe dinafară. Cel mai plăcut lucru a fost liniștea, liniște de care m-am bucurat și în timpul plimbării pe lângă râul Trotuș.

Nu-i un oraș mare și e destul de tăcut, dar adevărul e că din când în când nu strică o pauză de la aglomerație și agitație.

În Comănești am avut norocul să descopăr și un magazin fain cu haine de la ASOS și alte branduri din Anglia, de unde recunosc că am plecat fără o parte din banii din portofel. Nu au cele mai mici prețuri, însă am găsit câteva piese de rezistență de la ASOS pe care pusesem ochii pe site, și cum să spun nu dacă erau fix mărimea mea? Din păcate pentru moment îmi scapă numele magazinului.

Din Comănești am plecat spre Bacău, și pe drum n-am mai oprit pe nicăieri. Am oprit de abia la cazare, pentru că de abia așteptam să mănânc ceva și să mă bag in pat. Am stat la Vila Tosca, care mi s-a părut perfectă pentru o seară. Mâncarea a fost și ea bună, zona liniștită, iar în cameră aveam strictul necesar.

A doua zi dis-de-dimineață am pornit spre casa memorială a lui George Bacovia, care recunosc că a fost cel mai surprinzător obiectiv de pe lista mea. Au trecut deja opt luni, dar sincer tot nu înțeleg cum putea să fie cineva atât de trist, locuind într-o asemenea casă.

Sigur, poți fi trist și atunci când altora li se pare că ai totul, așa că nu pot să-i judec starea de spirit lui Bacovia doar după patru pereți și-o curte frumoasă. Casa nu mi s-a părut a fi în nici un caz tristă.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe


.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe


Love this furniture.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe


O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe

Aici mi-am amintit de liceu și de imaginea pe care o aveam despre orașul lui Bacovia – un oraș gri, în care plouă mereu. Poate că i-a fost mereu dor de casă, așa că singurul mod în care ar fi putut să se vindece era închipuindu-și că acasă totul e mohorât și trist.


Din casă am ieșit în curte, unde am stat câteva minute pe o bancă și am citit câteva dintre poeziile și gândurile lui Bacovia. Aici am găsit două citate, iar unul dintre ele m-a făcut să-mi fie dor de casă.

Vi le las și vouă.

„Când am plecat din Bacău plângea grădina publică cu stropi de ploaie, iar eu de atunci plecat am fost, plecat voi fi mereu.”

„Iubesc oamenii şi îi privesc cu interes prin geamul din faţa casei mele. Cred că fiecare duce ceva bun cu sine şi, dacă nu sunt toţi la fel, de vină sunt împrejurările care diferă de la individ la individ. Evit oamenii pentru că persoana mea ar aduce un fel de umbrire peste veselia lor spontană. Îi respect prea mult ca să le aduc vreo supărare.”


De la casa lui Bacovia am mers spre Vivariu, care s-a dovedit a fi mai aproape decât credeam. Aici m-am împrietenit cu niște păsări și niște pești, și-am făcut probabil cea mai bună poză a mea de până acum (cea de mai jos).


Different reactions.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe

În afară de păsări și pești nu prea aveți ce să vedeți la Vivariu, dar asta nu înseamnă că nu merită să mergeți. Mie mi s-a părut simpatic, și-am petrecut ceva timp încercând să mă împrietenesc cu păsările și peștii, plus că a fost interesant să descopăr fiecare specie în parte.

Disclaimer: încerc să-mi amintesc dacă nu cumva erau și ceva reptile, însă au trecut opt luni și memoria m-a cam lăsat. De pozat văd c-am pozat doar păsări și pești, așa că doar pe asta mă pot baza.


That moment when you realize that a fish is more photogenic than you are. 🐟

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe


Orange lights.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe


O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe

De la Vivariu am pornit spre Biserica Precista și Curtea Domnească, unde m-am împrietenit cu o fetiță care mi-a spus că în viața n-ar trebui să las frica să mă oprească din a încerca.

Printre altele mi-a recomandat și câteva locuri pe care să le vizitez în Bacău, și mi-a spus și că sunt la vârsta la care ar trebui să mă căsătoresc și să fac un copil. #copiiispunlucruritrăsnite


O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe


Error 404: Blue sky not found.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe

Când am ajuns în Parcul Trandafirilor începuseră deja să se strângă ceva nori pe cer, și pentru câteva minute am reușit și eu să-l înțeleg pe Bacovia și să empatizez cu el. O zi aveam la dispoziție să-i vizitez orașul, și fix în ziua aia părea să-și facă apariția și ploaia.


Around the corner.

O postare distribuită de Ioana (@ioana_92) pe

Un loc pe care voiam foarte tare să-l vizitez era Parcul Cancicov, și nici că puteam să nimeresc o zi mai potrivită să merg acolo.

M-am trezit la Street Food Festival, așa că cea mai mare dezamăgire a zilei a fost că înainte să ajung în parc am făcut o oprire la McDonald’s și mi-am potolit foamea. Nici nu mi-a trecut vreodată prin gând că se organizează Street Food Festival la Bacău, dar data viitoare nu mai merg nicăieri fără să fac un pic de research înainte. 🙂

M-am perindat pe lângă toate tarabele, și până la urmă am cedat tentației și mi-am cumpărat o clătită care arăta demențial.

Toate aveau nume de pictori celebri, și faza funny a fost că am vrut să mi-o comand fix pe cea a cărei nume nu știam să-l pronunț. Desigur că l-am pronunța greșit, dar măcar am reușit să-i smulg un zâmbet tipului drăguț care mă servea.

Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că parcul Cancicov s-a dovedit a fi cu muuuult mai mare decât credeam eu că e, și sincer îmi doresc să existe și în Brașov un parc asemănător.

După vreo 3 ore petrecute în parc am plecat direct spre Hemeiuș, unde îmi doream să văd parcul dendrologic și Castelul Roșu. Am văzut parcul dendrologic doar de după gardul de protecție, asta pentru că accesul este interzis și ai nevoie de aprobare pentru a-l vizita.

Vorba muncitorului care ne-a întâmpinat la poartă: păi ce să vizitați domnișoară, un castel dărâmat? Și niște copaci, aș putea adăuga eu.

Păcat că asta-i mentalitatea noastră, și că nu știm că profităm și să avem grijă de lucrurile frumoase pe care le avem în jur. Asta mă enervează cel mai tare, nu faptul că am mers degeaba până acolo și m-am întors acasă cu coada între picioare. Asta e.

De la Hemeiuș am mers spre Conacul de la Tescani, și am intrat și în interior dacă tot am ajuns până acolo. A meritat să-l vizitez dacă tot eram în trecere prin zonă, n-am făcut un așa mai ocol de la drum.

 

Locuri de vizitat în județul Bacău:


Casa Memorială a lui George Bacovia

Parcul Cancicov

Salina de la Târgu Ocna

Vivariul din Bacău

◦ Catedrala Sfântul Nicolae

Parcul Trandafirilor

◦ Observatorul Astronomic „Victor Anestin”

◦ Biserica Sfinții Apostoli din Parcul Cancicov

Curtea Domnească din Bacău

◦ Biserica Precista

◦ Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea”

◦ Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena

◦ Stațiunea Slănic Moldova

◦ Palatul Știrbei din Dărmănești

◦ Palatul Ghica din Comănești

◦ Conacul de la Tescani

(aici a locuit George Enescu)

◦ Rezervația naturală Buciaș

◦ Parcul dendrologic și Castelul Roșu de la Hemeiuș

◦ Mănăstirea Cașin

◦ Rezervația naturală Nemira


Cam așa a arătat un weekend petrecut în orașul lui Bacovia, și probabil o să mă mai întorc la un moment dat să vizitez și locurile de pe listă pe care nu am reușit anul trecut să le bifez.

Voi ce obiectiv turistic din județul Bacău ați adăuga pe listă?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *