Mă uitam zilele trecute pe YouTube la diferite review-uri ale colecției lansate de Maybelline în colaborare cu manechinul Gigi Hadid și, dintre toate produsele de machiaj, parcă aș fi vrut să încerc paleta Jetsetter. Zărisem colecția în magazinele dm, tocmai de aceea m-am gândit să mă informez un pic despre ea și să văd cam pe ce produs ar merita să dau banii.
Category: In romana scriu despre Page 2 of 6
Când vine vorba de shopping și de reînnoire a garderobei, trebuie să recunosc că perioada din an pe care o aștept cel mai tare este cea dintre ianuarie și februarie. Încerc cam în fiecare an să-mi pun deoparte niște bani pentru o sesiune de shopping în luna februarie, însă anul acesta mi-a eșuat planul și pentru moment o să rămân din păcate doar cu uitatul.
Cei de la Sephora se pare că sunt puși pe fapte mari la început de an, așa că de curând au lansat și în România noile rujuri #LipStories. Aflasem despre ele încă de la finalul anului trecut, atunci când au fost lansate în America și subiectul acesta a fost dezbătut în articole distribuite de toate publicațiile pe care le urmăresc pe Twitter sau Facebook.
Săptămâna trecută mi se făcuse poftă de o pizza cu pui și gorgonzola de la Dopo Poco, așa că n-am stat prea mult pe gânduri și mi-am comandat imediat una. Cu câțiva ani în urmă îmi făcusem un obicei din a-mi comanda sortimentul ăsta de pizza măcar o dată pe lună, asta până când cei de la Dodo Pizza au deschis primul punct de lucru din Brașov.
Atunci cand eram mica si aveam pana in sapte ani nu suportam paianjenii. Nu pot spune ca imi amintesc sa fi trecut printr-o experienta traumatizanta care sa implice vreo creatura cu opt picioare, asa ca probabil sufeream de arahnofobie.
Pur si simplu nu-mi placea sa-i stiu prin preajma, asa ca ai mei deschideau imediat usa camerei mele cand auzeau cate un tipat specific intalnirii cu unul. Ei il prindeau, eu ii certam si le spuneam ca nu trebuiau sa-i faca nimic. Ei ma intrebau de ce am tipat, eu le explicam ca pur si simplu asta e modul in care reactionez eu in momentul in care vad un paianjen, si ca nu pot sa ma abtin sa nu tip. Scenariul se repeta de fiecare data.
Ma enerveaza la culme cliseul asta pe care l-am folosit in titlu, probabil pentru ca n-o sa inteleg niciodata de ce oamenii simt nevoia sa se schimbe doar la inceput de an.
Desigur, e adevarat ca un an nou simbolizeaza un nou inceput si e cumva normal sa iti setezi niste obiective si sa faci cateva schimbari in viata ta. Eu spre exemplu mi-am propus ca anul acesta sa ma apreciez mai mult si sa fac cumva sa ma inconjor doar de oameni care sa-mi intretina starea de bine. M-am saturat de atata negativitate, de toane, dar si de oameni care ma cauta doar in momentele in care au nevoie de mine.
Probabil că ați văzut și voi în lunile trecute pe Facebook articole despre cele trei surori din Taiwan, surori care la 40 de ani arată ca la 20. O parte dintre articolele pe care le-am citit susțineau chiar că una fete dintre ar avea 63 de ani și că ar fi de fapt mama celorlalte două, ceea ce mi s-a părut totuși suspicios și m-a făcut să caut mai multe informații despre ele.
Vara trecuta mi s-a pus pata pe cineva in cel mai random mod posibil, si m-am gandit sa va povestesc si voua cam cat de random a fost. Era seara, mi se facuse pofta de ceva ce n-aveam in frigider, asa ca m-am imbracat repede si am anuntat-o pe mama ca plec la plimbare. S-a gandit ca, daca tot ies, n-ar fi rau sa-i scot si catelul la plimbare. Pornisem de la ideea ca merg sa cumpar niste lucruri de la magazinul din colt, iar dupa aia fac o plimbare scurta prin cartier si ma intorc cat pot de repede acasa sa-mi vad de ale mele.
Cei de la TC Candler aleg in decembrie cele mai frumoase chipuri ale anului care sta sa treaca, dar cu toate astea trebuie sa recunosc ca pana acum nu mi-au trezit un foarte mare interes cu alegerile lor. E adevarat ca arunc in general un ochi peste cele doua topuri, asta cu toate ca stiu deja ca nu se schimba mare lucru de la an la an. Nu e greu sa observi ca cele 200 de persoane sunt in general cam aceleasi, cu mici exceptii.
Dacă în urmă cu doi ani v-am arătat o reclamă de Crăciun care mi-a smuls câteva lacrimi, anul acesta m-am gândit să schimb foaia și să vă arăt una care m-a făcut să zâmbesc.
Cei de la McDonald’s m-au făcut să-mi amintesc de copilărie, și vă spun sincer că îmi este dor să mă bucur de sărbătorile de iarnă așa cum o făceam când aveam vârsta fetiței care vrea să fie #ReindeerReady. Crăciunul a fost și rămâne sărbătoarea mea preferată, și îmi aduc aminte cu nostalgie diminețile de 25 decembrie în care mă trezeam și mergeam repede în sufragerie să văd ce cadouri mă așteaptă sub brad.
